PRIA CONSTRUCȚIILE ȘI ACUSTICA CLĂDIRILOR

Înregistrarea paricipanților

EUROPA 2030: NOILE REGULI INTRĂ ÎN CLĂDIRE

Cum se va schimba acustica clădirilor din România odată cu noua generație de standarde europene? Directiva EPBD revizuită trebuie privită în relație cu acustica, nu ca o reglementare separată: tranziția către clădiri cu emisii zero, calculul GWP pe ciclul de viață, performanța anvelopei și calitatea mediului interior schimbă modul în care sunt concepute clădirile. Directiva prevede clădiri noi cu emisii zero începând cu 2028 pentru cele publice și cu 2030 pentru toate clădirile noi, conform cadrului și eventualelor excepții aplicabile. ÎNTREBĂRILE PANELULUI • Ce înseamnă noile reguli europene pentru proiectarea acustică în România? • Cum se corelează eficiența energetică cu izolarea fonică? • O anvelopă mai performantă energetic înseamnă automat și o anvelopă mai performantă acustic? • Cum se schimbă proiectarea fațadelor, ferestrelor și pereților? • Cum tratăm simultan zgomotul aerian, zgomotul de impact și vibrațiile? • Cum influențează sistemele HVAC confortul acustic al clădirii? • Ce se întâmplă atunci când cerințele de eficiență energetică intră în conflict cu cerințele de confort acustic? • Va deveni performanța acustică un criteriu mai important pentru dezvoltator și cumpărător? • Cum poate fi integrată acustica în BIM încă din faza de concept? • Cine este responsabil pentru performanța acustică finală: arhitectul, inginerul, antreprenorul sau dezvoltatorul? ROMÂNIA 2026 → EUROPA 2030 C 125-2013 • standarde europene • EPBD • calitatea mediului interior • GWP • BIM • clădiri cu emisii zero Pentru acustica în construcții, C 125-2013 rămâne un reper important al cadrului tehnic românesc, în timp ce Legea 121/2019 reglementează evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant. ________________________________________ MOMENT SPECIAL „PAȘAPORTUL ACUSTIC AL CLĂDIRII” O idee de viitor pentru piața imobiliară: Putem avea un profil acustic digital al unei clădiri? De la proiectare la exploatare: surse de zgomot → simulare → materiale → execuție → măsurători → monitorizare → performanță reală Și întrebarea: De ce să știm cât consumă o clădire, dar să nu știm cât de bine ne protejează de zgomot?

PAUZĂ DE CAFEA • NETWORKING • DEMONSTRAȚII

ACOUSTIC INTELLIGENCE

CLĂDIREA CARE „ASCULTĂ” Noile materiale, AI-ul, senzorii și arhitectura acustică schimbă definiția confortului Acesta ar fi panelul cu cea mai puternică componentă de inovație. În loc să discutăm doar despre absorbție și izolare, deschidem o nouă perspectivă: SUNETUL CA MATERIAL DE PROIECTARE ________________________________________ 1. DE LA IZOLAREA ZGOMOTULUI LA PROIECTAREA SUNETULUI • Putem proiecta nu doar împotriva zgomotului, ci și pentru o anumită experiență sonoră? • Ce înseamnă „soundscape” pentru o clădire sau un cartier? • Cum putem transforma spațiile zgomotoase în spații perceptiv mai confortabile? • Poate arhitectura să controleze nu doar cât auzim, ci ce și cum percepem? La nivel internațional, cercetarea și practica se extind către soundscape, design acustic urban și integrarea sunetului în arhitectură și planificare. ________________________________________ 2. CLĂDIREA CARE ÎȘI „ASCULTĂ” OCUPANȚII Senzori + IoT + AI + date în timp real Imaginea clădirii viitorului: microfoane/senzori → identificarea sursei → analiză → predicție → intervenție Exemple de întrebări: • Poate clădirea identifica automat zgomotul produs de instalații? • Poate detecta vibrații înainte ca acestea să devină o problemă? • Poate diferenția traficul de zgomotul provenit din instalațiile clădirii? • Putem avea hărți acustice în timp real pentru clădiri? • Poate AI să anticipeze momentele în care confortul acustic va scădea? Cercetarea internațională actuală explorează inclusiv AI, digitalizarea acusticii, măsurători avansate și materiale noi. ________________________________________ 3. MATERIALELE CARE VOR SCHIMBA ACUSTICA Ce punem în pereții, tavanele și fațadele clădirii din 2030? Materiale reciclate • fibre naturale • PET reciclat • vată minerală performantă • membrane antivibrații • materiale ultraușoare • sisteme de decuplare • CLT • lemn masiv • fațade acustice performante • materiale cu emisii reduse de carbon Dar întrebarea devine mai sofisticată: Care este amprenta de carbon a performanței acustice? Putem compara două soluții care oferă aceeași performanță acustică, dar au impact climatic diferit pe întreg ciclul de viață? Cadrul european pentru calculul GWP al clădirilor va face această discuție tot mai relevantă pentru alegerea materialelor. ________________________________________ 4. NOUA FRONTIERĂ: ACUSTICĂ + HVAC + AER „CLĂDIREA PERFECT ETANȘĂ POATE FI ȘI PERFECT LINIȘTITĂ?” Una dintre cele mai interesante intersecții pentru proiectarea viitoare: anvelopă performantă ↓ etanșeitate ↓ eficiență energetică ↓ ventilație mecanică ↓ zgomot HVAC ↓ calitatea aerului ↓ CONFORT REAL Aici se întâlnesc pentru prima dată, în aceeași conversație, energia, instalațiile, acustica și sănătatea ocupanților. ________________________________________ 5. BUCUREȘTI – ORAȘUL CARE SE AUDE Putem proiecta zgomotul orașului? Trafic rutier • tramvaie • trenuri • aviație • șantiere • infrastructură • HVAC • spații comerciale • densificare urbană Legea 121/2019 include cadrul pentru evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, inclusiv cartarea zgomotului și planurile de acțiune. Dar mergem mai departe: PUTEM TRECE DE LA „NOISE CONTROL” LA „SOUND DESIGN”? Nu doar: „Cum reducem zgomotul?” Ci: „Cum proiectăm un oraș în care oamenii aud mai mult din ceea ce vrem să audă și mai puțin din ceea ce îi afectează?” ________________________________________

SESIUNE FINALĂ

ACOUSTIC FUTURE 2030 10 idei care pot schimba modul în care proiectăm clădirile 01. Acustica trebuie introdusă în proiect încă din faza de concept. 02. Performanța acustică trebuie analizată împreună cu energia și carbonul. 03. Materialul trebuie evaluat împreună cu întregul sistem constructiv. 04. BIM poate deveni instrument pentru simularea și verificarea performanței acustice. 05. Senzorii pot transforma clădirea într-un sistem permanent de monitorizare. 06. AI poate transforma analiza zgomotului din reactivă în predictivă. 07. Fațada devine simultan barieră termică, energetică și acustică. 08. HVAC trebuie proiectat și ca sistem acustic, nu doar ca sistem de climatizare. 09. Urbanismul viitorului trebuie să ia în calcul și peisajul sonor. 10. Confortul acustic poate deveni una dintre formele invizibile, dar măsurabile, ale valorii unei clădiri. ________________________________________ 12:30 – 13:30 PRÂNZ • NETWORKING • BUSINESS CONNECTIONS Întâlniri B2B | Networking | Discuții cu speakerii | Parteneri | Reprezentanți ai industriei ________________________________________ AXELE CONFERINȚEI ACUSTICĂ Izolare fonică • zgomot de impact • vibrații • absorbție • fațade • HVAC • acustica spațiilor interioare ACUSTICĂ URBANĂ Zgomot rutier • tramvaie • trenuri • aviație • șantiere • soundscape • planificare urbană MATERIALE Materiale reciclate • fibre naturale • materiale ultraușoare • CLT • lemn • membrane • sisteme de decuplare TEHNOLOGIE AI • senzori • IoT • BIM • monitorizare în timp real • simulare • acustică predictivă EUROPA 2030 EPBD • clădiri cu emisii zero • GWP • calitatea mediului interior • decarbonizare REAL ESTATE Confort • valoare • diferențiere • costul ciclului de viață • ESG • performanță