Un grup de firme germane membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană – AHK România – cere Ministerului Mediului suspendarea aplicării penalităţii producătorilor contribuabili la AFM pentru anul 2016, ca măsură reparatorie faţă de lipsa soluţionării blocajului existent în domeniul colectării şi reciclării ambalajelor de hârtie, carton, plastic şi sticlă, până la remedierea situaţiei existente. ecologic

Grup de lucru german pentru probleme româneşti

La începutul anului 2016, Administraţia Fondului pentru Mediu a încasat de la producătorii care nu şi-au îndeplinit ţintele de valorificare a deşeurilor de ambalaje aproximativ 60 de milioane de euro. Decizia Ministerului Mediului de menţinere şi pentru acest an a penalităţii la valoarea de 2 lei pe kilogram, în ciuda propunerii susţinută de producători în Parlament de reducere a acesteia la 0,3 lei/kg, este contestată de către membrii unui grup de lucru din Camera de Comerţ Româno-Germană, care care se văd puşi pentru a doua oară în situaţia de a plăti la Administraţia Fondului pentru Mediu penalităţi pentru nişte nerealizări ce le sunt imputate lor de către Ministerul Mediului, dar pe care ei nu vor să şi le mai asume.

În luna martie a acestui an a fost înființat, la nivelul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), un grup de lucru care are ca temă protecția mediului. Argumentul a fost îngrijorarea crescândă legată de performanţele modeste ale României cu privire la colectarea selectivă şi reciclare, de criza ambalajelor şi de impactul semnificativ asupra performanţelor afacerilor derulate de membrii AHK. Scopul acestui grup de lucru este schimbul de informații, discutarea noilor evoluții în domeniu precum şi elaborarea documentelor de poziție când se consideră necesar. Există un grup extins format din 15 companii membre ale Camerei şi un grup restrâns desemnat de acestea prin vot majoritar, care se întâlneşte în mod regulat, o dată la trei săptămâni sau ori de câte ori membri consideră necesar sau modificările cadrului legislativ o impun.

Membrii grupului de lucru au fost prezenți şi la dezbaterile organizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în această vară şi au înaintat puncte de vedere cu privire la propunerile de modificări legislative privind regimul deșeurilor şi gestionarea ambalajelor.

În această perioadă au fost adoptate câteva acte normative prin Ordonanță de urgenţă: OUG nr. 38/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, în vigoare de la 30.06.2016 şi OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, în vigoare de la 30.06.2016, precum şi Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/ 2011 privind regimul deşeurilor cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri din perspectiva asigurării predictibilității, transparenței și coerenței cadrului legislativ.

Cereri către autorităţile române

AHK România este de părere că eforturile factorilor decizionali ar trebui concentrate în direcția promovării şi îmbunătăţirii cadrului de reglementare şi alinierea acestuia la legislația şi practicile din alte State Membre unde rezultatele confirmă succesul, cum ar fi Germania sau Olanda, şi mai puțin către introducerea de noi forme de taxare indirectă, care generează derută şi nesiguranță în rândul investitorilor, companiilor producătoare, comercianților şi populației. În domeniul reciclării deșeurilor de ambalaje în general şi implicit al protecției mediului, AHK România reiterează de fiecare dată când are ocazia, cu ocazia întâlnirilor de lucru, câteva aspecte demne de luat în considerare:
• Punerea în aplicare şi respectarea acquis-ului european din domeniul protecției mediului, cu accent pe aplicarea normelor şi principiilor stabilite prin Tratatul CE prin elaborarea de măsuri naţionale de prevenire, prin respectarea principiului „cel care poluează plăteşte“, prin combaterea la sursă a poluării şi prin asumarea în comun a responsabilităţii;
• Colectarea separată la sursă a deșeurilor reciclabile, a ambalajelor post-consum, trebuie efectuată separat de deșeurile municipale organice sau industriale, comerciale și instituționale ca o condiție esențială pentru asigurarea unor niveluri ridicate ale calității și cantităților colectate efectiv la nivel național; astfel reciclarea și valorificarea ar deveni viabile economic și benefice ecologic şi în România;
• Colaborarea şi cooperarea pe orizontală între cetățeni, autorităţi locale, organizaţiile colectorilor şi reciclatorilor, a organizaţiilor producătorilor ca piloni relevanți desemnați de legislaţia europeană în domeniul gestionării deşeurilor;
• Producătorilor de produse ambalate, cărora le revin obligaţii legale în domeniu, trebuie să li se acorde prin legislație dreptul de a influența puternic colectarea separată, sortarea și reciclarea/valorificarea și de a stimula eficientizarea și reducerea costurilor pentru a se asigura cel mai mic cost sustenabil pentru consumatori și societate. Transparența impusă asupra fluxurilor de deșeuri municipale reciclabile colectate separat de la populație şi din comerț, acoperirea costurilor reale ale colectării selective și funcţionarea schemelor de răspundere extinsă (EPR) reprezintă cheia succesului;
• Aplicarea tarifelor diferenţiate per volum şi tip de deşeuri generat și oferirea de stimulente cetățenilor, generatorilor de deșeuri în general, pentru separarea deșeurilor menajere la sursă prin aplicarea corectă a principiului „plătește cât generezi“ (PAYT) la nivelul localităților.

De asemenea, AHK România depune toate eforturile pentru o cât mai bună cooperare între cetățeni, companii şi reprezentanţii executivului în problema managementului deşeurilor, afirmându-şi principalele așteptări pe care mediul de afaceri din ţara noastră le reafirmă şi cu această ocazie:
• Corectarea și eliminarea incoerenţelor legislative şi conformarea cu prevederile directivelor şi principiilor europene în materie de gestiune a deșeurilor în privința Legii nr. 211/2011, a Legii nr. 249/2016, a OUG nr. 39/2016 şi respectiv OUG nr. 38/2016;
• Suspendarea aplicării penalității producătorilor contribuabili la AFM pentru anul 2016 ca măsură reparatorie faţă de lipsa soluționării blocajului existent în domeniul colectării şi reciclării ambalajelor de hârtie, carton, plastic şi sticlă, până la remedierea situației existente;
• Definitivarea şi aplicarea recomandărilor Comisiei Europene privind elaborarea Planului Naţional de Gestiune a Deșeurilor (PNGD) până la finalul lui 2016 şi trecerea neîntârziată la implementarea lui la nivel de județe, pentru a asigura finanţarea acestora în vederea achiziției de infrastructură de colectare selectivă la dispoziția populației, a achiziției de stații de sortare şi compostare şi a deschiderii de gropi conforme pentru depozitarea deșeurilor.

Concluzii

În demersurile sale privind activitatea Grupului de Lucru Mediu, AHK România consideră că aplicarea consecventă și accelerată a concluziilor Raportului Jaspers „Instrumente Economice pentru Creşterea Reciclării şi Devierea Deşeurilor de la depozitare în România“ este în măsură să conducă la o abordare circulară a deșeurilor ca resurse, facilitând performanţe superioare în domeniul reciclării pentru ţara noastră. Studiul mai sus menţionat a fost elaborat de JASPERS la solicitarea autorităților române şi are ca scop identificarea instrumentelor economice care sunt cele mai potrivite pentru a încuraja practicile durabile de gestionare a deşeurilor în România, precum şi pentru creşterea gradului de reciclare a deşeurilor şi de deviere de la depozitare. Se preconizează că rezultatele acestui studiu vor fi incluse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pe care, în prezent, România îl are în curs de elaborare, în conformitate cu Directiva-cadru europeană privind deşeurile şi condiționalității ex-ante (CEA) pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) în sectorul deşeurilor, în perioada 2014-2020.

Potrivit AHK România, ar fi de dorit ca propunerile făcute de specialiștii Jaspers în studiul lor, atât cele care presupun o implementare imediată cât şi cele propuse la un moment ulterior, să fie puse în practică de Guvernul României care ar putea utiliza rezultatele proiectului pentru a implementa instrumente prin care să se asigure creşterea ratei de reciclare, asigurând astfel îndeplinirea unuia dintre criteriile esențiale în domeniu aferente condiționalități ex-ante tematice aplicabile la nivel național pentru sectorul deşeurilor.

Sursa ecologic.rec.ro